Pânză de formă dreptunghiulară, din mătase dublă, de culoare bej deschis; pe fiecare latură are un galon de mătase, lat de 25 cm, cu o ţesătură diferită de restul; pe margini, un şnur subţire de fir galben; în centru un oval înconjurat de o ghirlandă din două ramuri de măslin, cu frunze verzi ale căror cozi se ating în partea de jos, pe când vârfurile doar se apropie; ghirlanda este timbrată cu o coroană princiară de culoare verde, cu crucea galbenă; câmpul din interiorul ghirlandei este pictat, jumătatea de sus în albastru, iar cea de jos în verde; în jumătatea de sus, în dreapta este pictată, în negru, acvila Tării Româneşti, cu zborul larg, cruciată galben şi conturnată dreapta; în stânga bourul Moldovei, în profil spre acvilă, pictat negru deschis; sub aceste două simboluri un grupaj compus din din ţevi de tun, săbii, spade suliţe, tobe, toate pictate în cafeniu; din fiecare colţ al pânzei porneşte înspre centru, însă numai până la ghirlandă, câte o fâşie lată, de mătase, de aceeaşi calitate, ţesătură şi culoare, ca a galonului de pe margini, iar pe aceste fâşii, la colţurile pânzei steagului sunt două feluri de cifruri, încoronate princiar, dispuse câte două în sens opus(diagonal); prima cifră, formată din două litere greceşti: K şi β, corespunzând literelor C şi V latine, formând iniţialele cuvintelor Constantin Voievod; a doua cifră, formată din trei litere: două greceşti, Υ şi Π şi a treia slavă, C, corespunzând literelor latine i, p, s, toate reprezentând abrevierea numelui de familie al domnitorului: Ypsilanti; literele care formează cifra (monograma) sunt pictate roşu, peste vopsea aplicându-se praf de aur; cele două feţe ale drapelului sunt identice, deosebirea fiind aceea că poziţia vulturului şi a bourului alternează pe una sau alta dintre ele, ca de altfel şi cifrurile; păstrat în tul.
| 
